PROGRAMĂ ŞCOLARĂ ADAPTATĂ Pentru elevii cu CES

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ ADAPTATĂ

Pentru elevii cu CES

RELIGIE

                                                            CULTUL ORTODOX

CLASA a XI-a

Craiova 2014

NOTA DE FUNDAMENTARE

privind elaborarea programelor şcolare pentru elevii cu CES. clasele a IX-a - a XII –a

Programa şcolare pentru elevii cu CES clasa a IX-a, documente reglatoare componente ale curriculumului naţional, au fost elaborate în conformitate cu:

-  asumarea Planului detaliat de lucru asupra obiectivelor sistemelor educaţionale şi de formare profesională din Europa, ratificat de Consiliul European de la Barcelona, în 2002, şi a Declaraţiei miniştrilor europeni ai educaţiei şi formării profesionale şi a Comisiei Europene cu privire la consolidarea cooperării europene în formarea profesională - „Declaraţia de la Copenhaga”, convenită la Copenhaga în 2002;

-  obiectivele actuale ale reformei învăţământului din România vizând finalităţile, curriculumul şi structura învăţământului obligatoriu stabilite în conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 268/2003 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995;

-    nevoia de adaptare a curriculumului naţional la schimbările din structura învăţământului preuniversitar: apartenenţa elevilor cu CES aparținători ai clasei a XI-a învăţământul liceal;

-  valorificarea experienţei pozitive privind proiectarea curriculumului pentru învăţământul liceal pornind de la competenţe ca achiziţii finale ale învăţării, prin care se asigură accentuarea dimensiunii acţionale în formarea elevilor;

Structurarea noilor planuri cadru de învăţământ pentru elevii cu CES din clasa a XI-a pe componentele trunchi comun şi curriculum diferenţiat determină organizarea, la nivelul programei şcolare, a ofertei educaţionale centrale în competenţe şi conţinuturi ale învăţării prezentate distinct, pentru fiecare dintre aceste componente.

În aceste condiţii, noua programă şcolară pentru elevii cu CES din clasa a XI-a are următoarea structură:

Notă de fundamentare, elaborată în scopul prezentării relaţiei dintre programele şcolare pentru elevii cu CES, clasa a XI-a şi documentele de politică educaţională şi curriculară pe care acestea se fundamentează:

Notă de prezentare, în care de detaliază rolul disciplinei de învăţământ şi statutul specific al acesteia în cadrul curriculumului naţional, precum şi contribuţia disciplinei de învăţământ la cele opt domenii de competenţe cheie stabilite la nivel european;

Competenţe generale, cu un nivel accentuat de complexitate, definite pe o disciplină de învăţământ sau, după caz, pe o categorie de discipline de învăţământ, pentru a evidenţia achiziţiile finale de învăţare ale elevilor cu CES la sfârşitul învăţământului obligatoriu şi/ sau pentru a orienta pregătirea de specialitate a acestora;

Valori şi atitudini, finalităţi de natură axiologică, urmărite prin studiul disciplinei, definite pentru învăţământul liceal, elevi cu CES;

Competenţe specifice - conţinuturi, nucleul funcţional al programei şcolare, definit pentru fiecare an de studiu, adaptat pentru elevii cu CES;

Sugestii metodologice, elaborate pentru a orienta proiectarea demersului didactic adecvat competenţelor, valorilor şi atitudinilor prevăzute în programele şcolare, pentru elevii cu CES.

NOTA DE PREZENTARE

Obiectivul general al disciplinei Religie - cultul ortodox constă în formarea personalităţii în concordanţă cu valorile creştine, prin integrarea cunoştinţelor religioase în structurarea de atitudini moral-creştine şi prin aplicarea învăţăturii de credinţă în viaţa proprie şi a comunităţii.

Prin cunoştinţele, atitudinile şi valorile promovate, disciplina Religie contribuie la formarea competenţelor cheie stabilite la nivelul Comisiei Europene, cu precădere la formarea celor care vizează domeniile: a învăţa să înveţi, competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice şi „sensibilitate la cultură”. Contribuţia Religiei la aceste domenii este prezentată detaliat astfel:

v  a învăţa să înveţi

-       abilităţi: manifestarea autonomiei, a perseverenţei şi a disciplinei în procesul de învăţare, reflecţia critică asupra diferitelor aspecte ale învăţării, din perspectiva propriei identităţi religioase şi a atitudinii ecumenice;

-       atitudini: aprecierea pozitivă a învăţării şi a importanţei acesteia pentru dezvoltarea proprie; adaptabilitate şi flexibilitate în raportarea la cele învăţate; automotivaţie şi iniţiativă în procesul de învăţare; dorinţă de dezvoltare şi perfecţionare permanentă;

v  competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice

-       cunoştinţe: informaţii despre propria credinţă şi despre alte credinţe şi convingeri; cunoştinţe referitoare la principalele evenimente din istoria Bisericii; noţiuni referitoare la atitudini şi comportamente creştine în relaţia cu aproapele şi în raportarea la comunitate; modele biblice de comportament şi de viaţă;

-       abilităţi: asumarea şi susţinerea propriei identităţi religioase; integrarea în comunităţi variate din punct de vedere al convingerilor; respectarea opiniilor şi a comportamentelor semenilor; eliminarea din comportament a oricărei forme de violenţă pe criterii religioase; medierea situaţiilor conflictuale care pot apărea la nivelul comunităţii;

-       atitudini: înţelegerea diferenţelor dintre valorile specifice diferitelor religii; respectul faţă de cei de alte credinţe şi convingeri; responsabilitate în raport cu propriul comportament; acceptarea diversităţii şi susţinerea coeziunii la nivelul comunităţii; implicarea în viaţa comunităţii;

v  „sensibilitate la cultură”

-       cunoştinţe: contribuţia religiei la cultura şi civilizaţia universală (istorie, limbă, literatură, artă, civilizaţie etc.);

-       abilităţi: analizarea, compararea şi dezbaterea vizând rolul religiei în cultura universală;

-       atitudini: asumarea propriei identităţi religioase şi manifestarea respectului pentru alte credinţe; manifestarea unor atitudini pozitive faţă de formele de expresie culturală.

Disciplina Religie face parte din aria curriculară ”Om şi societate” şi i se alocă 1 oră pe săptămână în trunchiul comun pentru toate filierele şi profilurile învăţământului liceal şi pentru şcolile de arte şi meserii.

Programa şcolară de Religie este structurată pe următoarele componente:

v  competenţe generale - comune pentru programele şcolare de Religie ale tuturor cultelor;

v  valori şi atitudini - comune pentru programele şcolare de Religie ale tuturor cultelor;

v  competenţe specifice asociate cu conţinuturile;

v  conţinuturi ale învăţării;

v  sugestii metodologice;

v  sugestii bibliografice pentru lectura suplimentară;

v  sugestii pentru repertoriul de cântece şi pentru audiţii muzicale.

UNITĂŢI  DE CONŢINUT

I.    Învăţătura de credinţă

1.    Descoperirea lui Dumnezeu

2.    lisus Hristos - Mântuitorul lumii

v  Întruparea Fiului lui Dumnezeu

v  Jertfa pe Cruce a Mântuitorului Iisus Hristos

v  Adeverirea morţii şi realitatea Învierii Mântuitorului

3.    Lucrarea Sfântului Duh în lume

II.    Trăirea învăţăturii creştine

1.    Familia creştină - azi

2.    Rolul creştinilor în promovarea valorilor religioase

3.    Forme de denaturare a persoanei (corupţia, minciuna, înşelătoria)

III.    Exprimarea învăţăturii creştine

1.    Elemente de iconografie

2.    Semnificaţia aşezării sfintelor icoane în biserică

IV.    Spiritualitate şi viaţă creştină

1.    Jertfa euharistică şi iubirea jertfelnică

2.    Respectul faţă de lumea creată (ecologie creştină)

V.    Religiile lumii

1.    Iudaismul

2.    Creştinismul

v  Neînţelegerile din 1054

v  Reforma

v  Uniaţia. Şcoala Ardeleană

3.    Islamul

VI.    Ortodoxie şi cultură naţională

1. Contribuţia voievozilor români la formarea şi dezvoltarea culturii naţionale (Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu, Neagoe Basarab)

VII.    Creştinismul şi provocările lumii contemporane

1. Minuni şi false minuni, fenomene normale şi paranormale

SUGESTI METODOLOGICE

Conţinuturile din programa şcolară pentru clasa a Xl-a, elevi cu CES, la disciplina Religie - cultul ortodox sunt organizate pe şapte domenii tematice: Dogmatică, Morală creştină, Liturgică şi artă, Spiritualitate şi misiune, Religiile în istorie, Ortodoxie şi cultură naţională, Creştinismul şi problemele lumii contemporane. Acestea le continuă pe cele abordate la nivelul claselor a IX-a - a X-a şi propun conţinuturi cu caracter mai complex, posibil de abordat la nivelul elevilor de clasa a Xl-a.

Prezentul curriculum este conceput într-o manieră flexibilă pentru elevii cu CES, care presupune regândirea rolurilor celor doi parteneri educaţionali - profesorul şi elevul. Astfel, programa permite profesorului libertatea de opţiune în abordarea demersului didactic prin alegerea succesiunii capitolelor sau a temelor (care nu au în programă o ordine obligatorie), în funcţie de caracteristicile clasei sau de evenimentele religioase, cu condiţia respectării logicii interne a domeniului şi a parcurgerii integrale a materiei prevăzute în programă. De asemenea, profesorul are libertatea de a alege metode, activităţi şi stiluri variate, adecvate particularităţilor elevilor şi ale clasei, precum şi în concordanţă cu competenţele precizate pentru fiecare nivel.

În ceea ce priveşte elevii cu CES, temele au fost selectate astfel încât să asigure implicarea activă a acestora în procesul de predare-învăţare, care să contribuie la formarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, la exprimarea liberă şi argumentată a propriei opinii. Alegerea temelor a avut în vedere asigurarea caracterului practic-aplicativ al cunoştinţelor de religie prin valorificarea experienţei de viaţă a elevilor, prin referirea la aspecte actuale din viaţa personală a adolescenţilor şi din societatea contemporană, din viaţa comunităţii, din istoria religiilor şi din istoria Bisericii.

Pentru realizarea competenţelor specifice se recomandă utilizarea unor activităţi de învăţare, precum:

v  dialogul, dezbaterea privind importanţa şi rolul diferitelor elemente (de dogmatică, de morală creştină, de istorie a religiilor);

v   analiza asemănărilor şi a deosebirilor (între diferite aspecte ale vieţii religioase, între religii, între textele religioase şi cele laice pe teme comune etc.);

v  realizarea unor observaţii, studii de caz, micro-anchete, sondaje de opinie pe teme privind aspecte concrete din viaţa religioasă a unei comunităţi sau a adolescenţilor;

v  jocul de rol, studiul de caz cu rol de exemplificare a elementelor de morală creştină;

v  analiza unor modele de acţiune privind implicarea în rezolvarea unor probleme concrete din viaţa adolescenţilor sau din viaţa comunităţii;

v  argumentarea biblică şi patristică;

v  elaborarea de texte diverse pe teme religioase (fişe de lectură, comentarii, recenzii,

v  referate, eseuri);

v  utilizarea noilor tehnologii informatice şi a altor mijloace audio-vizuale în procesul de predare-învăţare (pentru ilustrarea unor teme, pentru căutarea de informaţii, pentru documentarea pe o temă dată);

v  vizite la locaşuri de cult.

În cadrul orei de Religie, evaluarea trebuie să aibă caracter formativ, cu scopul de a-l învăţa pe elev să se autoevalueze în acord cu valorile creştine. Prin evaluare, valorizarea efortului de învăţare al elevului şi analiza progresului acestuia în învăţare trebuie completate cu motivarea sa pentru aplicarea în practică a învăţăturilor de credinţă. Deoarece formele clasice de evaluare au, pentru educaţia religioasă, limite mai accentuate decât în cazul altor discipline de studiu, se recomandă utilizarea unor modalităţi complementare de evaluare: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor în spaţiul şcolii şi în afara acestuia.

SUGESTII DE BIBLIOGRAFIE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARA

1.     Biblia

2.     Anania, V., Cerurile Oltului, Râmnicu Vâlcea, Editura Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, 1990

3.     Antonie Plămădeală, Dascăli de cuget şi simţire românească (selectiv), Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, 1981

4.     Branişte, E., Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, Caransebeş, Editura Diecezană, 2001

5.     Carte de rugăciuni

6.     Catehism creştin ortodox

7.     Drîmba, O., Istoria culturii şi civilizaţiei (selectiv), Vol. I-III, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984

8.     Sfântul Ioan Damaschinul, Dogmatica (selectiv), Bucureşti, Editura Scripta, 1993

9.     Moldovan, I., Teologia iubirii, vol. I-II, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 1996

10.  Patericul, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 1990

11.  Păcurariu, M., Istoria Bisericii ortodoxe Române, compendiu, Chişinău, 1993

12.  Stan, A., Rus, R., Istoria religiilor. Manual pentru Seminariile Teologice, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, 1991

13.  Stăniloae, D., Spiritualitate şi comuniune în Liturghia Ortodoxă, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, 1986

14.  Todoran, I., Zăgrean, I., Teologie dogmatică, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, 1991

15.  Zăgrean, I., Morala creştină. Manual pentru Seminariile Teologice, Cluj-Napoca, Editura Renaşterea, 2002

SUGESTII PENTRU REPERTORIUL DE CÂNTECE ŞI PENTRU AUDIŢIILE MUZICALE

Repertoriul de cântece

1.     Colinde

2.     Carte de cântări bisericeşti

3.     Cântările Sfintei Liturghii

Audiţii muzicale

1.    Anonimus, Iată, mirele;

2.    G. Enescu, Rapsodia română în Re major, Op.11, nr.2.

3.    G. Fr. Haendel, Corul “Aleluia”, în Oratoriul Messia

4.    Gh. Cucu, Miluieşte-mă, Dumnezeule!

5.    Gh. Mandicevschi, Şi era la ora la a şasea

6.    I. D. Chirescu, Cămara Ta, Mântuitorule

7.    I. D. Chirescu, Pre Tine te lăudăm

8.    I. Hrisafi, Aghios o Theos

9.    J. Haydn, Oratoriul Creaţiunea (fragment)

10.    L. van Beethoven, “Agnus Dei”, în Missa Solemnis

11.    N. Lungu, Liturghia bizantină pe melodii tradiţionale ortodoxe române

12.    P. I. Ceaikovski, Liturghia

13.    P. Constantinescu, Naşterea din Oratoriul bizantin de Crăciun

v  Rugăciune pentru Constantin Brâncoveanu (pe o melodie de Filotei sîn Agăi Jipei)